Aspecte din pedagogia Montessori validate de comunitatea stiintifica de astazi

Miscarea organizeaza retelele neuronale. Pentru o dezvoltare armonioasa a abilitatilor cognitive, copiii au nevoie sa se miste liber.

Ordinea exterioara creeaza ordine interioara. Predictibilitatea rutinelor zilnice, ordinea materialelor intr-o clasa montessori, atitudinea consecventa si constata a adultilor creeeaza mediul favorabil pentru crestere academica, pentru ca ordinea ii face pe copii (si adulti deopotriva) sa se simta in siguranta, astfel ei putand sa se concentreze pe a explora si a descoperi lumea.

Libertatea de a alege creeaza motivatie intrinseca, integrarea informatiilor acumulate si cresterea stimei de sine. Copiii au libertatea de a alege atat cu ce lucreaza cat si cat timp aloca implicarii intr-o activitate sau alta. Faptul de a alege hraneste nevoia de control care la randul ei creste dorinta de cooperare, in acelasi timp creste motivatia si stima de sine prin faptul ca, copilul poate sa-si duca munca la bun sfarsit simtind astfel satisfactia lucrului finalizat.

Invatarea de la colegi este un ajutor atat pentru cel care livreaza informatia cat si pentru cel care o primeste. Fiecare copil, intr-o clasa montessori eterogena, experimenteaza fiecare dintre cele doua roluri: copilul de 3 ani care invata de la cel de 6 ani, copilul de 6 ani care il invata pe cel de 3 ani.

Copiii sunt mai motivati sa invete atunci cand pot sa aleaga si atunci cand fac alegeri pe baza interesului propriu.

Felul in care este construita o clasa montessori si activitatile specifice metodei ajuta la dezvoltarea functiilor executive ale creierului (studiile recente arata ca acestea sunt un predictor care cantareste mai mult decat IQ-ul in performantele academice viitoare, iar dezvoltarea functiilor executive este importanta mai ales in primii ani de viata).

Atitudinea adultilor fata de copii are o importanta cruciala in dezvoltarea acestora (atasamentul sigur, caldura, fermitatea si astepatirile ridicate, orientarea spre perfectionare si crestere vs. orientare spre performanta/oglindire in exterior, contribuie semnificativ la atingerea potentialului maxim). Adultul din mediul montessori este caracterizat de respect si incredere pentru potentialul copilului si il priveste pe acesta din perspectiva celui care se asteapta ca acesta sa demonstreze un comportament potrivit, iar atunci cand asta nu se intampla, adultul stie ca motivul este acela ca, deocamdata, copilul nu poate sau nu stie, iar rolul adultului este sa-i arate cum poate face altfel (perspectiva umanista). Astfel, in mediul montessori copilul nu este educat prin pedepse si recompense, care sunt apanajul perspectivei behavioriste.

Multiple aspecte dintr-o clasa montessori creeaza mediul optim pentru concentrarea copiilor, ceea ce conduce la experienta optimala (starea de flux) aceasta fiind o sursa atat a starii de bine cat si a cresterii personale.** Deasemenea, stiinta demonstreaza astazi ca meditatia, antrenarea focusului si a atentiei au un impact puternic si pozitiv in vietile oamenilor, atat la nivel cognitiv cat si la nivel emotional, iar concentrarea, care este unul din fundamentele educatiei montessori, este o forma de antrenare a atentiei focusate.

*mai multe despre validarile comunitatii stiintifice in ceea ce priveste metoda Montessori gasiti in lucrarea cercetatoarei Angeline Stoll Lilard – Montessori, The Science Behind The Genius.

**mai multe despre experienta optimala gasiti in lucrarea cercetatorului Mihaly Csikszentmihalyi – Flux. Psihologia fericirii; si a cercetatorului Kevin Rathunde – MONTESSORI EDUCATION AND OPTIMAL EXPERIENCE: A FRAMEWORK FOR NEW RESEARCH